Termenul „război hibrid”, descriind acțiunile Rusiei în raport cu țările pe care le consideră inamice – a devenit foarte popular în zilele noastre. Potrivit wPolityce, deși definiția a apărut relativ recent, rusii au reușit cu măiestrie să stăpânească această tactică și au folosit-o în mod repetat încă din secolul al XVIII-lea.

Publicația poloneză scrie că acest secol este considerat în Polonia că o perioadă relativ calmă, în care nu au avut loc ciocniri militare majore. Dar, din punctul de vedere al strategilor ruși, situația părea diferită, pentru ca de atunci rușii au declanșat un ”război hibrid” împotriva polonezilor.

De-a lungul secolului al XVIII-lea ei au desfășurat operațiuni de spionaj, subversive și de sabotaj împotriva statului polonez. Aveau o mulțime de agenți în rândurile elitei poloneze, care acționau la indicatiile Imperiului Rus prevenind astfel ca Polonia sa devina un stat puternic, se opuneau reformelor care sa duca la consolidarea politica, economica sau militara a statului.

Când soldații lui Kosciuszko ( erou național polonez, a condus revolta polonezilor din 1794 împotriva Imperiului Rus și împotriva Regatului Prusiei ) au capturat arhiva ambasadorul rus Iosif Igelstrom, au găsit o listă cu 110 figuri importante în statul polonez, care mulți ani la rând au fost plătiți în secret bani din vistieria de la Sankt-Petersburg. Printre acești oameni se aflau inclusiv figuri importante, considerate reformatori, de exemplu regele Stanisław Antoni Poniatowski, Adam Czartoryski, lideri catolici și zeci de oficiali guvernamentali.

În plus, în secolul al XVIII-lea, rușii nu s-au zgârcit la bani pentru a monta opinia publica occidentala împotriva Poloniei. Agenții lor de influență au fost gânditorii europeni cu cea mai mare autoritate, precum Voltaire sau Diderot. Împărăteasa Ecaterina a II-a a cumpărat de la Diderot, cu 15.000 lire, imensa sa bibliotecă și l-a făcut custode al acestei biblioteci, oferindu-i un salariu anual de o mie de lire.

Nu este de mirare că filosoful și-a folosit penița în serviciul Petersburgului (capitala de atunci a Imperiului Rus): a scris imnuri în cinstea imparatesei și spunea despre Rusia că este o țară ideală, în care a triumfat rațiunea.

La rândul său, Voltaire, pentru o remunerare adecvată din partea contelui Voronțov, a lăudat politica Rusiei care a dus la împărțirea Poloniei. El a explicat că Polonia trebuia ștearsă de pe harta ca parte a luptei împotriva intoleranței religioase.

„Istoria tinde să se repete cu ușoare schimbări. Astazi, pentru a priva inamicul de independenta și de a-l subordona propriilor interese, nu este neapărat nevoie sa începi o invazie militară, pentru că se pot utiliza vechile metode: agenți de influență, elite corupte, propagandă, dezinformare, insuflarea unui complex de inferioritate și așa mai departe. Toate acestea continuă să aibă loc”, este concluzia publicatiei.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

agenti rusiDiderotImperiul Rusrazboi hibridRusia Polonia