Operatiunea de salvare de la faliment a companiei prietenului sau de la Rosneft arata, încă o dată, că pentru Putin, pe primul loc se afla amicii sai, și abia apoi femeile și copiii, scrie The Wall Street Journal (WSJ).

„Criza financiară actuală din Rusia a avut loc într-un moment nepotrivit pentru susținătorii din Occidentul ai lui Putin, care cer reabilitarea acestuia şi satisfacerea poftelor sale geostrategice” – scrie WSJ. Potrivit publicatiei, „scopul principal al lui Putin este să rămână în fruntea „festinului” corupților și să prevină venirea la putere a opoziției, în caz contrar, in cel mai bun caz contrar, il asteapta puscarie pentru tot restul vieții sale„.

Revenind la Rosneft, WSJ scrie: „Scăderea bruscă a rublei în această săptămână a avut mai putina legatura cu prabuşirea pretului la petrol decat cu misteriosul „plasament de obligațiuni” al gigantului petrolier de stat din Rusia, care a fost finanțat în mod indirect de către Banca Centrală a Rusiei„.

Luni, Rosneft a emis o declarație în care a respins acuzatiile că pe rublele primite de la Banca Rusiei ar fi cumparat valută străină cu care sa-si achite datoriile externe. „Rublele sunt interschimbabile: pietele au văzut în aceasta emisie monetară a Bancii Centrale o cauză care a accelerat prăbușirea rublei, şi asa lovita de impactul devastator al sanctiunilor” – spune WSJ, subliniind că protecția rezervelor de dolari ale firmei Rosneft este, in fapt, apararea principalului „pilon al regimului lui Putin„.

„Asteptati-va şi la alte astfel de „salvari” de la faliment a oamenilor din anturajul lui Putin. Este mai clar decât a fost vreodată că pentru Putin e cu siguranță mai important sa mentina loialitatea și dependența miliardarilor domesticiţi, în ciuda crizei economice în creștere„, – rezumă WSJ.

Publicatia americana face o analogie cu anul 1999, când Rusia, de asemenea, se lupta cu criza financiară. „Atunci a avut loc primul atac terorist dintr-o serie de atentate, pentru care au fost acuzati oficial cecenii. Un deputat rus a sugerat atunci că atacurile au fost planificate în mod specia pentru a ” deturna atentia primelor pagini ale ziarelor de pe corupția în „familia” prezidențiala și scandalul din jurul unei banci din New York„– scrie WSJ cu referire la cartea lui  Karen Davishi „Cleptocrația lui Putin„.

Este vorba despre  Bank of New York, numele careia a apărut în cadrul anchetei Departamentului de Justiție al SUA cu privire la acuzațiile privind scoaterea din Rusia a 10 miliarde dolari, bani care au inclus (aşa cum mulți s-au temut) si asistența financiară a FMI, intrată în conturi private off-shore ale liderilor ruși, explică WSJ.

„Atacurile” teroriste au incetat dupa ce serviciile de securitate au fost prinse la locul faptei instaland explozibili în subsolul unei clădiri din Ryazan. Guvernul a declarat atunci că era vorba despre un „exercițiu”, scuza folosita pe larg de autoritatile militare mai tarziu, mai ales in cazul trupelor ruse trimise tot la „exercitii militare” la granita cu Ucraina si care, in realitate, luptau in Donbas cu armata ucraineana.

„Puțini ar avea curajul sa-l acuze direct pe Putin, fostul șef al Serviciului Federal de Securitate (FSB), informat cu privire la metodele și tacticile KGB-iste – scrie WSJ. – Cu toate acestea, nu trebuie subestimat cinismul disperatat al lui Putin„.

Acest articol este proprietatea Pagina de Rusia și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

Bank of New Yorkcriza rubleiFSBPuitn